JAPONIA

De la ciresii in floare primavara sau culoarea artarilor toamna, o calatorie in Japonia este o experienta unica. Trecem de la magia din Kyoto, la frenezia din Tokyo sau de la satele in care timpul s-a oprit, la orasele unde viitorul este deja prezent. Intreg arhipelagul japonez este compus din cinci insule principale pe coasta Oceanului Pacific, calatorind intre ele cu trenul de mare viteza Shinkansen, vizitand orase ultramoderne si foarte populate, parcuri nationale, sanctuare, temple budiste si shintoiste, palate vechi,  manga si anime.

10 zile extraordinare in Japonia

Este prima mea calatorie in Tara Soarelui Rasare si am ales Japonia clasica, cu cele mai importante orase continuand apoi cateva zile in Corea de Sud, despre care va voi povesti intr-un articol separat.

Am zburat cu Qatar Airlines si dupa o scurta escala in Doha am aterizat in Tokyo, dar fiindca era deja noapte tarziu am ramas la un hotel de langa aeroport. Dimineata devreme am schimbat hotelul, urmatoarele patru nopti petrecandu-le aproape de Parcul Ueno, o zona buna si comoda a orasului. Pentru a nu avea un pret excesiv si totodata pentru a nu dormi intr-o camera tip capsula, am ales lantul de hoteluri APA, cu un standard de calitate foarte bun la un pret rezonabil, curate, cu camere frumoase si un minim de loc in jurul patului. Dar haideti sa vizitam orasul!

TOKIO

Este incredibil Tokyo, in toate aspectele! Fiecare cartier pare un alt oras, unele sunt istorice, altele foarte moderne iar altele ne amintesc de copilarie, cand toti ne uitam la desenele animate japoneze. Si vedem fete imbracate exact ca cele din desenele animate, sunt atat de simpatice….chiar pare o lume aparte! Strazile sunt foarte curate, nu gasisim nici cosuri de gunoi, astfel ca ambalajele la tot ceea ce cumparam pe strada, de multe ori le caram dupa noi ore intregi. Acesta este rezultatul atentatului petrecut la metroul din Tokyo in anul 1995, cand s-au folosit saci de gunoi pentru a-l organiza si de atunci situatia a ramas neschimbata. Liniile de metrou sunt multe si incalcite, nu prea se vorbeste engleza dar reusim sa ne descurcam destul de usor mergand si foarte mult pe jos in fiecare zi.

Ueno Park

In prima zi de dimineata am hotarat sa incepem cu zona cea mai apropiata noua si anume Parcul Ueno, unde cel mai important lucru de vazut este Templul Kyomizo Kannon si Sanctuarul Toshogu. In doar cinci minute pe jos de la statia de metrou ajungem la acest templu rosu, unul din cele mai vechi din Tokyo, construit in anul 1631 si dedicat zeitei fertilitatii. O data pe an, in luna septembrie se sarbatoreste un ritual shintoist in care se ard papusile care pe parcursul intregului an au fost oferite de catre femei Zeitei Senju Kannon cu speranta de a avea copii.

Facem si o plimbare in jurul lacului inconjurati de skyline-ul din Tokyo si vizitam Templul Bentendo, construit la inceputul Perioadei Edo, in anul 1624 de catre un mare maestru pe nume Tenkaila. Ajungem la el usor, pe cararea din mijlocul acestui lac frumos plin cu flori de nufar. Gasiti si diferite muzee in zona daca doriti sau aveti timp sa le vizitati.

Continuand plimbarea pe jos, iesim din parc si ne indreptam spre piata Ameyoko; aceasta incepe de la iesirea centrala a statiei de metrou Ueno, terminandu-se la iesirea Okachimachi. Vorbim despre o strada pietonala plina de magazine cu imbracaminte, dulciuri, suveniruri, tarabe cu fructe sau peste dar si cu multe restaurante si cafenele unde ne oprim pentru pranz inconjurati de o multime de localnici si turisti. Gasim pana la urma o masuta libera si luam o bere japoneza asa cum vedem ca fac cei din jur si alegem repede ceva din meniu pentru a nu pierde prea mult timp.

Asakusa si Templul Sensoji

Tot din statia Ueno luam linia de metrou “Ginza” in directia Asakusa, una din cele mai vizitate zone din Tokyo si de obicei foarte aglomerata. Imediat ce iesim din statia de metrou mergem la biroul de informatii turistice si urcam cu liftul la etajul opt pentru a vedea orasul de sus, este gratis si avem o vedere frumoasa.

De aici insa trebuie sa intram in multime si sa ne indreptam spre Templu Budist Sensoji, cel mai fotografiat si unul din cele mai frumoase din oras. Facem o poza obligatorie sub marea lanterna a portii templului, numita Kaminarimon, dincolo de ea aflandu-se inima Culturii Edo. Construit in anul 1628, a fost distrus in cel de-al doilea Razboi Mondial si apoi reconstruit. Este simbolul unei legende care spune ca doi pescari aflandu-se la pescuit pe fluviul Sumida au prins in mrejele lor statuia Zeitei Kannon si ori de cate ori o arauncau inapoi in apa tot de atatea ori o regaseau in plasele lor.

La iesirea din templu, parcurgem pe jos vestita strada Nakamise unde sunt cam 90 magazine de suveniruri si o multime de oameni, prea multi pentru mine si nu ma opresc chiar daca este frumoasa, ies din multime cat mai repede continuandu-mi drumul spre urmatoarea zona; Akihabara.

Astfel, luam iar linia Ginza a metroului din statia Asakusa pana inapoi in Ueno. Aici schimbam metroul sau daca va grabiti urmariti indicatiile pentru JR si treceti la linia 3 de unde luati trenul Yamanote Line cu care in scurt timp ajungeti in Akihabara. Alegeti iesirea Electric Town Gate si va treziti in cartierul manga. Eu am folosit doar metroul chiar daca calatoria era mai lunga. Exista abonamente pentru trei zile dar nu includ trenul Yamanote, pentru acesta biletele se fac separat.

Akihabara.

Ne aflam in cartierul celor mai avansate produse electronice, cu magazine enorme in care gasim orice ne dorim din domeniul tehnologiei. Dar in ultimii ani a devenit si destinatia pasionatilor de jocuri video, manga si anime. Pentru iubitorii muzicii pop japoneze, o plimbare pe aici este ceva unic. Duminica strada principala devine pietonala si suntem inconjurati de magazine imense si sali de jocuri electronice foarte iubite de catre japonezi. Daca noi ne petrecem seara intr-un local cu putina muzica buna si un pahar de vin, ei si-o petrec aici. Sunt etaje intregi de jocuri video cat si sali de karaoke. Plimbandu-ne pe strazi gasim interesante cafenele manga dar si magazine care ne amintesc desenele animate din copilarie cu jucarii, tricouri si personaje iubite de catre colectionisti. Pierdem putin timp seara printre nenumaratele neoane de pe stazi, dar pentru cina ne intoarcem in cartierul nostru unde alegem un restaurant vestit de sushi, care nu se aseamana cu cel de la noi, fiind foarte simplu, fara sosuri si foarte putin condimentat. Stam pe perne pe podea la niste masute foarte joase si este unica atmosfera de aici!

Harajuku si Templul Meiji Jingu

Incepem cea de-a doua zi in acest cartier. Putem ajunge cu metroul sau trenul Yamanote in functie de unde suntem cazati coborand in statia Harajuku si iesind la West Exit, de unde mergem spre Sanctuarul Shintoist Meiji Jingu. Este usor de recunoscut intrarea, are un torii enom, o poarta din lemn, pe sub care trecem ajungand in zona sacra a sanctuarului. Strabatem toata cararea larga in mijlocul unei paduri racoroase cu o incredibila atmosfera de pace de care trebuie sa profitam caci in Tokyo nu prea o gasim. Cladirea principala este dedicata Imparatului Meiji, primul imparat din era moderna si sotiei acestuia care au schimbat fata Japoniei. A ajuns la conducere in anul 1867, la sfarsitul dificilei Perioade Edo marcata de o viata grea si legi foarte stricte punand capat puterii shogunilor si preluand controlul tarii, ducand-o spre procesul de modernizare. Cei 100 000 de copaci din jurul sanctuarului cat si din parcul Yoyogi, au  fost donati de catre japonezi in cinstea mult iubitului imparat odata cu moartea acestuia.

De aici ne intoarcem in statia Harajuku si continuam pe jos pana in“Takeshita Street”. Cu o lungime de 400m aceasta a fost strada modei alternative a anilor 80. Astazi multe din magazine s-au modernizat si vedem diverse “pet cafe” cu tot felul de animale din cele mai ciudate. In Tokyo pe langa pisici sau catei  putem sa bem o cafea intre oi, arici sau chiar purcelusi.

Shibuya

Tot din statia Harajuku puteti lua metroul sau mai rapid trenul Yamanote care in trei minute va duce direct in Shibuya, dar eu va sfatuiesc sa mergeti pe jos intr-o plimbare de 20 minute parcugand  strada “Cat Street”, o zona foarte trendy cu multe magazine, cafenele si restaurante.

Ajungem in Shibuya, care nu are nevoie de prezentare; este cea mai vestita intersectie din lume. Daca vrem sa o vedem mai bine mergem la Starbucks Cafe, urcam la etaj si ne asezam la o masuta de acolo sau, contra cost puteti urca in turnul Shibuya Sky in cladirea Shibuya Scramble Square dar trebuie sa aveti o rezervare facuta cu cateva zile inainte.

Insa Shibuya nu este doar o intersectie ci o adevarata poveste de afectiune si loialitate, cea a catelului Hachiko care mai intai a impresionat Japonia si apoi o lume intreaga. Intr-un colt al intersectiei gasim statuia acestuia si stam la coada toti cei care il indragim sa facem o poza cu el. Dar haideti sa va reamintesc frumoasa si trista sa poveste care dupa toti acesti ani este mai vie ca niciodata. Hachiko, s-a nascut cu o suta de ani in urma in localitatea Odate din Japonia. Cand inca era pui, de doar doua luni a fost adoptat de catre Hidesaburo Ueno, profesor la Universitatea Imperiala din Tokyo, care in fiecare dimineata pentru a ajunge la servici lua metroul din aglomerata statie Shibuya. Hachiko, afectuos cum era, isi conducea dimineata stapanul in statie, iar la ora 15.00 in fiecare zi se intorcea acolo sa il astepte, mereu langa aceeasi linie. Asa au fost toate zilele lor pana in 21 mai 1925, cand profesorul Ueno si-a pierdut viata in timpul unui curs la universitate si nu s-a mai intors in acea statie niciodata. Cel care insa se intorcea acolo in fiecare zi la ora 15.00 era catelul, pana in ultima sa zi de viata. Fidelitatea si dragostea lui Hachiko nu au avut limite…multi ani la rand si-a asteptat stapanul acolo, in statia din Shibuya. Cu trecerea timpului, cei care zi de zi calatoreau prin acea statie si-au dat seama de prezenta lui constanta incepand sa il ingrijeasca si sa il hraneasca. Astfel intreaga statie l-a adoptat. Incet, incet povestea lui s-a raspandit peste tot in tara si veneau persoane de departe in Tokyo doar ca sa il cunoasca. Tiimp de zece ani a facut asta Hachiko pana in 8 martie 1935 cand corpul lui a fost gasit langa statia de unde niciodata nu a vrut sa plece cu nimeni.

Trupul lui a fost conservat si expus la Muzeul National de Natura si Stiinta din Tokyo, iar cateva oase au fost puse langa profesorul Ueno. Statuia din Shibuya, mentine vie legenda unui catel unic. Rasa Akita Inu este foarte apreciata pentru puternicul sentiment de loialitate care caracterizeaza acesti catei.

In 1987 regizorul japonez Seijiro Koyama i-a transformat povestea in film avand in japonia un succes imens. Dar Hachiko a devenit de neuitat in restul lumii odata cu filmul Hachi, A dog’s Tale din anul 2009 a lui Lasse Hallstrom. In acest film stapanul lui Hachiko daca va amintiti, este profesor de muzica, rolul acestuia fiind interpretat de catre Richard Gere.

Shinjuku

Si pornim mai departe, in ultima etapa a acestei zile. Luam iar metroul sau trenul Yamanote, ca de obicei mai rapid, in directia Shinjuku.

Prin aceasta statie in fiecare zi trec cam trei milioane de persoane, este atat de mare incat trebuie sa ne luam cateva repere. Pentru a iesi, urmarim indicatiile East Gate, iar afara din statie vedem centrul comercial Studio Alta, asta pentru a regasi statia cand trebuie sa plecam. Chiar langa el este mega ecranul cu vestita pisica 3D pe care toti mergem sa il vedem in Tokyo si pe care il cunoastem deja din diferite documentare despre Japonia. Trebuie sa ajungem aici spre seara cand incep sa se aprinda miile de neoane care invadeaza orasul.

Mergand pe strada pietonala de langa pisica, la un moment dat vedem pe partea opusa afisul rosu in forma de peste. Aceasta este intrarea in cartierul luminilor rosii numit Kabukicho, o zona interesanta , care pe langa localurile pentru adulti are si multe restaurante normale, in ultimii ani devenind foarte turistica. Dar dupa ce ne plimbam pe stradutele inguste de aici nu uitam sa facem o poza cu capul lui Godzilla aflat pe acoperisul hotelului Gracery care la fiecare ora pentru cateva minute scuipa flacari. Puteti sa alegeti un restaurant de aici (cum am facut si eu) sau sa mergeti spre partea  administrativa unde puteti urca gratuit la observatorul din cladirea Tokyo Metropolitan Government Building, la etajul 45 pentru a admira orasul.

Tot aproape de Kabukicho ajungem in zona numita Golden Gai, o parte iubita din Tokyo, cu cladiri joase si stradute mici si incalcite pline cu baruri si restaurante. In cateva sute de metri gasiti cam 200 de mini localuri in care nu incap mai mult de cinci sau maxim zece persoane, ca si in serialul Netflix,” Midnight Diner;Tokyo Stories”. Ceea ce nu mi-a placut in acest loc a fost faptul ca pe unele localuri era scris “interzis strainilor”.

NIKKO

Cea de-a treia zi vreau sa o petrec in Nikko, un orasel traditional inconjurat de un frumos peisaj montan care detine cateva dintre cele mai importante temple si sanctuare din istoria si cultura Japoniei. Trenul il luam din Gara Asakusa cu o durata a calatoriei de 2-3 ore in functie de trenul ales si va sfatuiesc sa plecati la 6.30 – 7.00 dimineata, asta daca stati in Nikko doar o zi. Ar fi mai bine sa cumparati biletul cu una sau chiar doua zile inainte. Se spune ca nu este necesar, insa eu, in dimineata plecarii, nu am gasit bilet la trenul dorit si am pierdut 1h. 30min asteptandu-l pe urmatorul. Daca ajungeti dimineata devreme reusiti sa vedeti atractiile principale, fara sa va grabiti, insa daca doriti sa va “pierdeti” putin prin munti, trebuie sa ramaneti o noapte in oras.

Ajunsi in gara din Nikko, de la biroul de turism puteti cumpara un abonament la un autobus local care va  duce direct in frumoasa zona a templelor sau puteti ajunge pe jos in maxim 15 minute asa cum am facut eu. In acest caz de la iesirea din gara mergem direct inainte pe strada princpala unde gasim restaurante, baruri, magazine de suveniruri pe langa care trecem fara sa ne oprim. Ne vom intoarce aici daca dorim sa mancam ceva la pranz, zonele amenajate de langa temple nefiind recomandate.

Shinkyo Bridge

Intrarea in zona sacra a templelor din Nikko se face trecand acest vestit pod rosu aprins care face legatura dintre lumea moderna si cea antica traversand fluviul Daiya. Il recunoastem repede din fotografiile sau documentarele despre Japonia. Prima oara a fost construit in timpul Perioadei Edo in anul 1636, dar datorita nenumaratelor aluviuni a fost distrus, ultima sa constructie datand din anul 1904. Este numit si “Sacred Bridge”, povestea lui fiind legata de Sanctuarul Toshogu, unul din cele mai importante din zona.

Legenda spune ca, un calugar pe nume Shodo Shonin in anul 766, a ajuns in Nikko pe malul unui fluviu pe care nestiind cum sa il traverseze a inceput sa se roage. In acel moment in mod miraculos au aparut doi serpi care s-au impletit intre ei creand un pod, pe care traversandu-l, calugarul a reusit sa aduca budismul in Nikko.

Sanctuarul Toshogu

Construit in sec XVII, este considerat unul din cele mai importante si mai sacre locuri din tara, o icoana a bogatiei si frumusetii arhitecturii traditionale japoneze si Patrimoniu al Umanitatii. Dedicat lui Tokugawa Leyasu, primul shogun al Erei Edo, foarte important in istoria Japoniei, sanctuarul este considerat o adevarata opera de arta cu mai multe stiluri arhitectonice frumos imbinate intre ele, cu incredibile sculpturi si decoratiuni. Toate aceste detalii le vedem imediat ce intram pe poarta principala numita Yomeimon, avand coloanele sculptate cu figuri colorate de dragoni, flori si frunze din aur.

In interiorul sanctuarului sunt mai multe sali si pavilioane care detin importante comori culturale ale Japoniei precum Mausoleul lui Leyasu, un loc foarte spiritual unde multi credinciosi vin pentru a se ruga marelui shogun. Importanta este si sala leului care doarme, considerat o capodopera realizata de marele sculptor Hidari Jingoro. Dar nu in ultimul rand gasim aici si minunata sculptura din lemn cu cele trei maimute, cunoscuta in toata lumea “nu aud raul, nu vad raul, nu vorbesc de rau”, un proverb japonez care ne da o lectie de viata.

Templul Rinnoji

Patrimoniu Mondial al Umanitatii si unul din cele mai importante temple shintoiste ale Japoniei, a fost construit in anul 766 d.Hr.de catre calugarul budist Shodo Shonin. Templul principal, numit si Sanbutsudo, o mare constructie din lemn rosu intr-o magnifica arhitectura traditionala, detine in interior trei statui impresionante ale lui Buddha realizate in indepartata Perioada Edo.

Tot in acest complex vedem si importantul Mausoleu Taiyuin a celui de-al trelea Shogun Tokugavwa Lemitsu, construit in anul 1633 si decorat cu o multime de detalii artistice. Templul este foarte iubit si pentru Parcul Rinnoji care il inconjoara, o adevarata padure de cedrii japonezi, unii dintre ei plantati acum 350 de ani. Parcul a fost desenat ca si gradina nationala de catre guvernul japonez, un loc cu adevarat incantator care ne ofera o fantastica plimbare in natura.

Sanctuarul Futarasan

Dedicat celor trei munti sacri din Nikko, dateaza din sec.IX fiind un important sit religios. Cunoscut pentru arhitectura sa fascinanta cu turnurile inchise la coloare si detaliile decorative de pe cladirile complexului se afla intr-un peisaj natural plin de pace care iti taie respiratia remarcandu-se pentru festivalurile la care toata lumea se imbraca in haine traditionale.

Acestea sunt locurile cele mai importante din Nikko, dar daca ramaneti peste noapte in oras puteti sa vizitati si Sanctuarul Taiyuinbyo, lacul Chuzenji, Vila Tamozawa, defileul Kanmangafuchi Abyss sau localitati termale precum Kinugawa Onsen.

Pentru mine a venit seara si alegand sa nu raman peste noapte m-am indreptat spre gara si am revenit  in Tokyo, numai bine pentru cina.

INAPOI IN TOKYO…

Imperial Palace

Suntem iar in Tokyo si ultima zi in acest oras o incep la Palatul Imperial. Astfel, mai intai mergem in gara centrala de unde alegem iesirile Marunouchi North Exit sau Marunouchi South Exit, ambele va duc direct acolo. Se pot vizita doar gradinile orientale si partea externa. Zona este foarte intinsa si va sfatuiesc sa vizitati doar gradinile, frumos intretinute, in diverse stiluri, pline de flori si culori in functie de anotimpul in care mergeti.

Tsukiji

Urmeaza sa ne indreptam spre piata de peste Tsukiji. Ajungem repede pornind pe jos spre statia Hibiya. Luam linia de metrou cu acelasi nume care in 10 minute ne duce direct in statia Tsukiji. In realitate piata a fost mutata ramanand aici doar zona externa cu pescarii, magazine si restaurante. Cu toate acestea este considerata cea mai interesanta piata din Tokyo, locul perfect pentru a incerca numeroasele tipuri de peste proaspat si street food la diverse tarabe cu preturi foarte bune.

Gradina Hamarikyu

Dupa pranz, hotaram sa vizitam Gradina Hamarikyu, un frumos parc care include o casa de ceai din  Perioada Edo unde contra cost putem participa la traditionala ceremonie de ceai japonez sau putem sa alegem doar o cana de ceai servit cu prajiturele tipice. Locurile acestea pentru mine sunt extraordinare si nu pierd niciodata ocazia sa le vizitez.

Odaiba

Cu o scurta plimbare pe jos, de doar 10 minute ajungem in statia Shiodome, de unde pleaca trenul  Yurikamone, care traversand Rainbow Bridge ne duce direct pe insula artificiala Odaiba. Avem de vazut  muzee, malluri enorme precum Driver City si Aqua City sau chiar statuia in marime naturala de 20m a vestitului robot Gundam Unicorn care se transforma in fiecare zi la ore prestabilite, numai bine pentru pasionatii culturii pop japoneze.

Pe mine ma intereseaza doar incredibilul Skyline din Tokyo odata cu apusul soarelui, cand rand pe rand neoanele colorate incep sa se aprinda peste oras. Pentru a le vedea trebuie sa mergem in partea de vest a insulei, foarte usor de ajuns din statia de metrou, dupa ce trecem de Hotelul Hilton. Aici gasim  Statuia Libertatii, o copie asemanatoare cu cea din New York dar bineinteles mai mica si o intinsa faleza moderna si frumoasa de-a lungul marii, unde in fiecare seara localnici si turisti se aduna sa priveasca orasul incercand sa fotografieze cele mai frumoase momente petrecute in Tokyo.

Aici se incheie plimbarea mea in acest fantastic oras. Ne intoarcem la hotel doar pentru a lua bagajele si pornim direct spre Kyoto unde ajungem putin cam tarziu dar din fericire inca bine pentru cina.

KYOTO, adevarata bijuterie a Japoniei

Cu un tren shinkansen de mare viteza, simbolul eficientei si inovatiei japoneze, pornim spre Kyoto unde ajungem in doar doua ore. Ne cazam in Gion, cel mai traditional si incantator cartier din oras unde luam si cina in ambele seri in doua restaurante foarte bune.

Nu as mai termina povestea despre Kyoto, atat de mult mi-a placut aici! Fosta capitala a Japoniei, un oras foarte bogat in istorie, traditie si modernitate. Am stat doar trei nopti si in doua zile am vizitat locuri incredibile despre care as vorbi “saptamani intregi” si sper ca ma voi intoarce curand, poate in anotimpul ciresilor in floare.

Kinkaku-ji Temple

Am inceput aici in prima zi dimineata, la Templul de Aur, cel mai frumos dintre toate si diferit de restul templelor din Kyoto, fiind construit in anul 1397 ca vila rezidentiala a marelui Shogun Ashikaga Yoshimitsu. Cand acesta a murit palatul a fost transformat intr-un loc sacru a sectei budiste zen Rinzai. A luat foc de mai multe ori fiind mereu reconstruit exact asa cum era, ultima data in anul 1955. Acoperisul format din frunze de aur, simbolul purificarii de tot ceea ce este negativ, il face unic. Se afla in mijlocul unei extraordinare gradini japoneze, pe malul unui lac in ale carui ape totul se reflecta si se dubleaza creandu-se astfel un peisaj incantator.

Ryoanji Temple

In doar 20 de minute pe jos ajungem la acest templu apreciat pentru cea mai frumoasa gradina de roci din Japonia. Facem o scurta plimbare in padurea din jur vizitand si templul alaturat acestuia, Ninnaji Temple a carui cladire principala a fost construita in stilul unui palat imperial.

Arashiyama

Luam din statia Omuro Ninnaji linia Keifuku Kitano spre statia Arashiyama, un frumos cartier de la periferia orasului. Parca ai ajunge intr-o alta tara sau intr-o alta lume, cu case joase, traditionale si strazi vechi cu street food, temple si natura. Il vizitam inainte de amiaza, dupa care ne oprim sa mancam ceva intr-unul din localurile traditionale din zona cu preturi foarte bune. Alaturat lui, gasim si cartierul de shopping Sagano, si el presarat cu frumoase restaurante insa putin mai turistice.

Arashiyama Bamboo Grove

Nu este altceva decat o foarte frumoasa padure de bambus, cea mai mare si fascinanta din Kyoto cu arbori enormi care incearca sa atinga cerul, printre care plimbarea devine o adevarata placere. Pacat ca este mereu plina de oameni si nu reusesc sa simt linistea si pacea ei. Traversand-o ajungem la Templul Tenryu-ji cu o gradina perfect proiectata, unde totul are locul sau si nimic nu este cazual, intr-un peisaj extraordinar.

Iwatayama Monkey Park.

De la Templul Tenryu-ji travesrsand podul Togetsukyo ajungeti la intrarea principala a parcului si cu o plimbare de doar 20 de minute reusiti sa il vizitati. Eu m-am oprit la intrare, am vazut maimute in multe alte locuri, dar daca voi sunteti curiosi sa le intalniti mergeti cu niste banane sau biscuiti. Le veti vedea peste tot, sunt prietenoase si nu se sperie, le puteti face cate poze vreti dar nu le atingeti fiindca zgarie, sunt smechere si hoate.

Gion, cartierul gheiselor

Din statia Arashiyama mergem spre statia Kawaramachi de unde luam trenul caracteristic numit Randen care ne duce direct in Gion. Ne intoarcem in cartierul nostru, una din cele mai frecventate si cautate zone de catre turisti, putine stradute inguste cu case din lemn si cateva lanterne, povestesc un adevarat stil de viata. Este istorie, traditie si putin mister tot ceea ce reprezinta gheisele, aceste figuri rezervate pe care daca esti norocos ai ocazia sa le intalnesti trecand pe strazi ca si cum ar trai intr-o alta epoca. Toata lumea lor este departe de obiceiurile si traditiile noastre si devenim curiosi sa le vedem. Poate unii prea curiosi incercand sa le fotografieze si sunt insistenti, lucru care le deranjeaza. Este problema multor turisti  care uneori uita sa fie educati si astfel a aparut o lege care interzice orice fel de fotografie in cartierul Gion. Trebuie sa fim destul de atenti deoarece amenda depaseste 300 de dolari.

Piata Nishiki si Teramachi

O piata si o galerie comerciala traditionale, unde dupa-amiaza este mai putin aglomerat pentru a face o plimbare de curiozitate. Gasim diferiti vanzatori ambulanti de snack-uri bune pe care le incercam daca dorim continuandu-ne plimbarea prin cartier.

Shirakawa Dori

In 15 minute de la piata, ajungem pe jos in cartierul simbol al orasului Kyoto. Cu strada lui lunga plina de copaci reuseste sa ne incante; se spune ca in perioada ciresilor in floare este un loc magic. Ne invartim printre casutele albe cu acoperisuri gri, printre magazinele de suveniruri frumoase si de calitate, la preturi bune de unde putem face cadouri pentru cei dragi de acasa. Va recomand o pisicuta japoneza Maneki Neko, alba cu decoruri colorate si cu labuta foarte, foarte lunga ridicata cat mai sus. Si in articolul despre China am vorbit despre pisicile Maneki Neko, ( in acel caz colorate in multe nuante ) si despre legendele lor interesante identice cu cele din Japonia. Inainte de a ne continua drumul facem si cateva poze pe marele pod Shijo Ohashi, frumos chiar si dupa apusul soarelui.

Am luat cina in Gion intr-un mini restaurant cu doar sapte locuri unul langa altul. Ospatarul era foarte eficient si cu google translate lua la rand clientii si traducea meniul in orice limba era nevoie. Facea un  curry japonez foarte bun servit cu orez putand alege cate doua sosuri din patru in functie de cat de picant  il doream. Ne-am distrat putin impreuna cu ceilalti turisti din local dupa care ne-am mutat intr-un barulet asemanator. De aceasta data locurile la tejghea erau opt. Ne-am imprietenit repede cu persoanele din jur si am baut impreuna sake, bautura traditionala japoneza, care chiar daca nu este foarte tare am baut destul de mult deoarece doamna de la bar tinandu-ne de povesti continua sa ne umple paharele. Am petrecut asa o seara minunata intorcandu-ne si in urmatoarea.

Yasaka Jinja Temple

La doar 10 minute pe jos din cartierul Gion pe strada Shijo Dori, dam peste acest incredibil templu. Este enorm, rosu-portocaliu si trecand de poarta principala ne trezim intr-o lume pliina de lanterne. Intrarea este gratuita fiind deschis 24h din 24.

Fushimi Inari Temple

A doua zi o incep in cel mai frumos templu din Japonia. In general suntem sfatuiti sa il vizitam seara deoarece este deschis si acesta 24h din 24. Eu insa va recomand sa veniti ziua chiar daca este mai aglomerat, are lumina sa specifica pe care noaptea nu o dezvaluie; ar fi pacat sa o pierdeti. Este la periferia orasului, dar de la gara din Kyoto ajungeti in 15 minute. Probabl il recunoasteti din pozele in care mii de torii, sau porti sacre shintoiste rosii aprins cu negru, una dupa alta urca incet, incet muntele Inari.

Este unul din cele mai sacre si importante locuri din tara, dedicat lui Inari, zeul orezului, al agriculturii si protectorul oamenilor de afaceri. Se intra pe poarta principala, un torii rosu inalt, numit Romon care dateaza din anul 1589. In partea de jos a muntelui se afla cladirea principala si cateva magazine cu suveniruri frumoase. Este format din cinci sanctuare imprastiate pe muntele Inari legate intre ele prin carari acoperite cu aceste frumoase torii rosii care reprezinta accesul la o lume sacra facand astfel  legatura dintre sacru si profan. Toate aceste porti au fost donate de credinciosi, multe dintre ele de diferite societati comerciale. Pe fiecare poarta cu negru, scrie in japoneza anul donatiei si de la cine provine aceasta.

Va sfatuiesc sa urcati cat mai mult muntele si veti vedea ca majoritatea persoanelor se opresc la baza acestuia. Ajunsi mai sus reusim sa facem cate fotografii vrem putandu-l vedea in adevarata sa lumina si frumusete. Este de-a dreptul incantator; pe traseu intalnim multe statui de vulpite numite hitsune considerate mesagerele lui Inari. Uneori au o cheita in gura, simbol al hambarului cu grau. Pentru japonezi vulpea este un animal sacru existand multe superstitii legate de legendele lor.

Ginkaku-ji Temple

Ne intoarcem in oras si vizitam Ginkaku-ji sau Templul de Argint, insa spre deosebire de fratele sau  Templul de Aur, acesta nu este deloc din argint. A fost resedinta privata a Shogunului Yoshimasa aflat pe dealul Higashiyama unde se spune ca a luat nastere ceremonia ceaiului in Japonia. Astazi, a devenit un vestit templu zen cu o foarte frumoasa gradina de nisip si una din muschi inconjurata de o padure de artari japonezi.

Fhilosopher’s Path

De la Templul de Argint parcurgem pe jos cararea filosofului, de-a lungul unui rau acoperit de o multime de copaci care mai ales toamna sau primavara, incarcati in multe culori fac ca peisajul sa devina incantator, trecand pe langa mici temple si magazine. Se numeste asa, dupa filosoful japonez Nishida Kitaro care in fiecare dimineata mergea spre universitate mereu pe aceasta carare.

Chio-in Temple

Continuand pe carare In 10 minute ajungem la acest templu aflat la intrarea in parcul public Maruyama Park, vestit pentru ca detine in interior unul din cele mai mari clopote din Japonia. In alte 10 minute traversand parcul ajungem si la Templul Kodaiji unde admiram frumoasa gradina din roci care se spune ca reprezinta vastitatea oceanului, un templu foarte frumos decorat si inconjurat de o mini padure de bambus.

Higashiyama

Si ajung in vechea Kyoto, un cartier traditional care imi place foarte mult cu case joas, pictate cu flori, pasari sau peisaje. Se viziteaza repede plimbandu-ne printre barulete, magazine si restaurante sau tarabe unde putem alege un loc pentru pauza de pranz. De aici pornim spre un alt templu important, asta pentru ca Kyoto, cum deja cred ca v-ati dat seama este numit si orasul celor 1 000 de temple. Dar sunt mai multe in realitate….

Kiyomizudera Temple

Si el este printre cele mai vizitate temple din Kyoto. Are o maestoasa sala principala foarte frumos decorata iar in curtea interioara intalnim diferite pagode si sanctuare inconjurate de munti si numeroase cascade.

Multe temple am vizitat in Kyoto si ajunsi aici ne intoarcem iar in Gion, cartierul nostru unde ramanem si de aceasta data pentru cina si de unde nu pot pleca fara a vizita un ultim lucru; Ponto-Cho.

Ponto-Cho Alley

Cea mai caracteristica straduta din cartierul Gion, foarte ingusta de-a lungul fluviului pe care o parcurgem si ziua si seara cand o multime de lanterne o lumineaza si o transforma in ceva de vis. Aici traiesti Japonia autentica putand sa intalnesti gheise si maiko printre sali de ceai, osteluri, restaurante si mici localuri de toate felurile in care daca intri poti plati doar cash, dar pleci incantat.

OSAKA

Dupa freneticul program din Kyoto, in urmatoarea dimineata pornesc spre Osaka cu metroul si cu gandul la relaxare. Intr-o ora coboram direct in centru, unde ne cazam la un hotel tipic Ryokan; eram curioasa sa incerc un tatami. Acum pot spune ca nu am ramas impresionata. M-am trezit cu durere de spate dupa ce am dormit pe podea chiar daca salteaua era comoda. Si micul dejun era servit pe perinite la masute foarte joase. Acestea mi-au placut, in schimb micul dejun traditional era prea ciudat pentru mine si nu am reusit sa mananc nimic din ceea ce am primit in afara de orezul fiert. Continea in general diferite feluri de peste crud, legume murate, o supa si niste orez, toate servite in castronase mici

Osaka Palace

Avand doar o zi la dispozitie, am inceput-o vizitand frumosul castel, unul din cele mai importante monumente din tara. Construit in sec XVI de catre Toyotomi Hideyoshi, detine o multime de finisaje din aur. Trecand prin multe incendii si ramanand in picioare dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, a fost recuperat in totalitate si reconstruit in toata splendoarea sa in primii ani ai sec.XX

Gasim castelul in interiorul unui parc de 106 hectare, deschis in anul 1931, avand 1 250 de arbori dintre care 600 sunt ciresi. Zidurile din granit care il inconjoara au o inaltime de 20m intinzandu-se pe o distanta de 12km. La constructia acestor imense ziduri au fost folosite mai mult de 1 000 de pietre enorme. Dar adevaratul simbol al castelui il reprezinta turnul principal motiv de mandrie atat pentru localnici cat si pentru guvernul japonez care in 1997 l-a declarat Patrimoniu Cultural, acum fiind sediul unui important muzeu. Daca urcam pana la ultimul etaj avem o frumoasa vedere asupra orasului.

Este cu adevarat incantator acest castel, dar daca doriti sa il vizitati pregatiti-va de o lunga plimbare pe jos datorita marelui parc care il inconjoara.

Shitenno-ji Temple

Primul templu budist construit in Japonia in anul 595 la cererea Printului Shotoku, cel care a sustinut introducerea budismului in tara. Complexul cuprinde o pagoda cu cinci etaje, sala principala, un pavilion din aur in interiorul caruia este pastrata o statuie a lui Buddha cat si o sala de lectura.

Shinsekai

Aceasta este de fapt vechea Osaka, cartierul Shinsekai, in traducere inseamna “”lumea noua””. A fost construit in anul 1912 devenind pe atunci ceva impresionant pentru intreaga Japonie. Ar fi vrut sa semene cu Parisul pe de o parte, iar pe de alta cu Coney Island, New York. Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial nu a mai fost insa renovat punandu-se baza pe alte cartiere mai noi, astfel ca azi , daca facem o plimbare pe aici il putem vedea axact asa cum a fost candva, cu localurile si magazinele sale retro , total diferit de moderna Osaka. Simbolul cartierului este Turnul Tsutenkaku, asemanator cu Turnul Eiffel, inalt 103 m in care se poate urca contra cost pentru a vedea orasul. Chiar daca acum sunt multe alte turnuri mai inalte , in vremea respectiva acesta era unul din cele mai inalte turnuri din Asia.

Citywalk Osaka

Este un complex comercial in stil american, o zona foarte moderna cu o strada pietonala in fata plina de restaurante si localuri care ne duce direct la intrarea principala a Universal Studios Osaka unde bineinteles daca doriti sa mergeti, intrarea se plateste. Eu am ajuns in zona doar pentru Hard Rock pe care imi face placere sa il vizitez cand il intalnesc in calatoriile mele si pe care in Japonia l-am gasit numai aici.

Namba si Dotonbori

Namba este cunoscut ca fiind cartierul vietii de noapte din Osaka cu numeroase baruri, restaurante, discoteci, sali de jocuri video dar si centre comerciale si magazine, o zona foarte apreciata pentru shopping. Strada Dotonbori, inima cartierului si locul unde eram cazata se intinde de-a lungul unui canal cu acelasi nume, cu restaurante si frumoase terase pe malul apei. Milioanele de neoane care il lumineaza seara atrag o multime de localnici si turisti pentru cina sau o plimbare nocturna exact asa cum am facut si eu. Cautat in cartier este marele crab mecanic asezat deasupra restaurantului Kani Doraku. Din Namba ajungi repede in alta zona asemanatoare numita Shinsaibashi.

Aici se incheie excursia in Japonia. Eu am continuat-o cu cinci zile interesante in Corea de Sud despre care va voi povesti curand, in urmatorul articol. Va las ca de obicei cu sfaturile utile, hotelurile unde m-am cazat si restaurantele care mi-au placut cel mai mult. Si…vizitati Japonia pe cont propriu, este minunata!

SFATURI UTILE

Ca in fiecare articol va reamintesc ca biletele de avion trebuiesc luate cu aproximativ sase luni inainte. Biletele pentru trenul shinkansen trebuiesc si ele achizitionate anticipat, cam cu doua luni inainte de plecare.

Cand ajungem in aeroport cumparam un sim japonez pentru a avea mereu date mobile sau un eSim care sunteti siguri ca functioneaza.

Chiar daca aproape nimeni nu vorbeste engleza, in statiile de metrou sau tren din fericire afisele sunt traduse in engleza. In Tokyo merita sa faceti abonamentul de trei zile la metrou chiar daca nu include si alte trenuri locale. In Kyoto in schimb nu prea se merita deoarece pentru a vedea atractiile din oras trebuie sa folosim si alte mijloace de transport fiindca metroul nu serveste toate destinatiile.

Mancarea in Japonia este in general buna, mie imi place mult, dar restaurantele sunt impartite pe categorii. Trebuie sa alegeti ce vreti sa mancati si apoi sa alegeti restaurantul. In general se gateste un singur fel de mancare servit diferit; mai mult sau mai putin picant, cu diferite sosuri sau diferite feluri de carne sau peste.

UNDE M-AM CAZAT

TOKYO – Kawasaki Skyfront Tokyu Rei Hotel, in Kawasaki Kanagawa, 1 noapte

TOKYO – APA Hotel Nihombashi Bakurocho-Ekimae, in Chuo City Tokyo, 4 nopti

KYOTO – Ina House Gion, in Gion, 3 nopti

OSAKA – Kaneyoshi Ryocan, in Dotonbori, 1 noapte

RESTAURANTE PREFERATE

Hokake Sushi Restaurant – in Chiyoda City Tokyo, specializat in sushi

Gyukatsu Motomura Restaurant – in Shinjuku City Tokyo, specializat in tonkatsu, un fel de snitel foarte bun cu orez si diferite sosuri

Curry Udon Tatsuyoshi  Kabukicho – in Shinjuku City Tokyo, specializat in noodle udon de diferite feluri

Akowa Peruvian Restaurant – in Minato City Tokyo, specializat in mancare peruviana care mie imi place foarte mult

Spice 32 Restaurant – in Gion Kyoto, specializat in curry japonez, carne cu orez si sosuri

Napule Pizza Restaurant – in Gion Kyoto, dor de ceva clasic si este foarte buna

SAKE Cafe Hanna Bar – in Gion Kyoto, specializat in bautura traditionala Sake

Okonomiyaki Reijiro Restaurant Nanba-ten – in Nanba Osaka, specializat in okonomiyaki (diverse feluri de omleta pentru pranz)

Kirameki Teppanyaki Restaurant – in Osaka, specializat in teppanyaki, diferite feluri de carne gatite pe o piatra fierbinte si insotite de orez si legume